“Istoria se repetă” este unul dintre postulatele analizei tehnice și totodată-un adevăr ce fundamentează și natura umană, care la rândul ei se regăsește undeva pe drumul pavat de ciclicitatea ce face ca totul — de la mișcarea de rotație a galaxiilor până la agitația electronilor fiecărui atom — să-i fie tributar. Această ciclicitate, alături de indispensabilul timp, poartă implacabil pe fiecare din noi între alternanțe ce rezonează în diferite planuri ale existenței. Când vine vorba de oscilații ce țin de calitatea vieții, de fericire, de succes, de valoare etc. am dori să oprim pendulul atunci când se află acolo unde ne avantajează cel mai mult. Însă tocmai această incapacitate ne desparte de perfecțiunea care, dacă am cunoște-o, ne-ar învălui scopul esențial al vieții: acela de a ne simți împliniți; dacă nu am avea față de ce să contrastăm din vreme-n vreme elementele acelor diferite planuri, atunci nu am putea discerne albul de negru și-n consecință nu am avea țeluri în momentele în care suntem jos și nici vibrații atunci când ajungem sus.

Conexând cele de mai sus cu tranzacțiile forex vom înțelege că atunci când ne găsim în acea perioadă ce ne oferă profit este bine să… profităm la maxim de ea deschizând tranzacții ori de câte ori este corect să o facem, pentru ca-n ceasul în care roata se va întoarce și vom constata că facem greșeli după greșeli, să luăm o binevenită pauză în care chiar să uităm că piața forex există. Pauzei i se poate oferi o săptămână sau o lună, trei zile sau trei luni; la revenirea în fața platformei de tranzacționare vom constata o netăgăduită creștere a eficienței. De ce? Deoarece acele zone cerebrale ce sunt solicitate în procesul de tranzacționare — prin faptul că pentru o vreme nu mai sunt solicitate — vor avea prilejul ca, la nivel celular, să-și restabilească echilibrul energetic, organizând și reintegrând totodată informațiile. Cu alte cuvinte, ne vom bucura de un concediu pe planul tranzacțiilor, iar un concediu știm că prinde bine mai oricui. Dacă ne găsim printre aceia care încă învață și întâlnim la un moment dat o astfel de perioadă — una în care totul pare să-și fi pierdut sensul, în care ne simțim străini față de lucruri pe care credeam că le cunoaștem suficient — nu are sens să ne recunoaștem înfrânți și să cădem în abandon. Un răgaz de câteva zile care eventual să se suprapună așteptării începerii unei noi săptămâni — perioadă în care de această dată doar să cugetăm pentru a realiza ce avem de corectat ori pur si simplu să permitem informației să se sedimenteze, pentru ca mai apoi să întâmpinăm cu forțe proaspete noile oportunități de tranzacționare — reprezintă o alegere cât se poate de fericită.

Astfel ne vom afla în afara pieței atunci când aceasta este într-un status incompatibil cu noi ori când nu reușim — din motive date de surmenaj ori de necesitatea îmbogățirii experienței — să ne aliniem ei, respectiv în toată vâltoarea intelectuală a tranzacțiilor atunci când ne găsim în ritm cu aceasta. Important este să nu ne recunoaștem învinși; căci câte lucruri nu ar fi existat astăzi dacă predecesorii noștri, după ce au căzut în fața unui obstacol, nu s-ar fi ridicat pentru a-l înfrunta și — finalmente — pentru a reuși?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

17 − 12 =

*